PRIMELE FORME ALE SCRIERII DE PE MAPAMOND SUNT REZULTATUL DEZVOLTĂRII UNUI POPOR CIVILIZATOR

Semnele grafice ale scrierii pictografice de la Tartaria se regasesc in aproape toate scrierile popoarelor, inclusiv a locuitorilor din Insula Pastelui.

Placi Tartaria

Subscriind la concluziile unor valorosi cercetatori care au stabilit ca taritoriul tarii noastre a fost un autentic centru iradiant de cultura si civilizatie, pentru o localizare mai restrânsa, am identificat zona in urmatorul cadru geografic si arheologic:

2.000.000 i.H. La Bugiulesti (judetul Vâlcea), 44055′ lat.N / 23057′ lg.E, a fost atestata „cultura de prund”;

100.000 i.H. La Pestera Bordu Mare (judetul Hunedoara), 45030′ lat.N / 23010′ lg.E, a fost identificat omul de Neanderthal si urmele materiale specifice culturii musterian;

40.000 i.H. La Pestera Cioclovina (jud. Hunedoara), 44035′ lat.N / 23005′ lg.E, a fost identificat omul de Cromagnon si urmele materiale ale culturii Aurignacian; raspândita in jur la Nandru, Baile Herculane s.a.

8.000 i.H. La Schela Cladovei (jud. Mehedinti), 44039′ lat.N / 22039′ lg.E, este atestata cultura omonima, ca inceput a ceea ce se poate numi civilizatie cu o larga arie de raspândire, din aceasta perioada existând , pe peretii de nord si de est din Pestera Chindia-II (Moldova Veche), picturi in ocru rosu cu desene ce reprezinta fiinte omenesti, pasari, braduti, simboluri astrale, redati intr-o maniera stlilizata, posibile forme ale unei scrieri pictografice si, ceea ce este important, impresiunile palmare române;

6.500 i.H. Potrivit datarii cu Carbon 14 in aceasta perioada, la Tartaria (jud. Alba), 45055′ lat.N / 23025′ lg.E, au fost realizate primele tablite cu scriere pictografica, raspândite in numeroase puncte de pe Terra unde au ajuns locuitorii migrati de pe aceste meleaguri;

4.500 i.H. La Daia Româna (jud. Alba), 46000′ lat.N / 23040′ lg.E, a fost descoperit primul vas-cilindru din lume.

        Dintre aceste repere ne vom referi la Tartaria pe care am identificat-o cu prima resedinta regala din lume, atestata in Lista din Larsa, cuprinzând „Regii care au domnit inainte de Potop”, sub denumirea de Badtabira (BA/b/-D/u/-TI-BIR-A/ = „Asezarea de la poarta de acces a celui care vorbeste, conduce si traieste in casa de lânga apa” – v. Mures).

         Printre materialele arheologice descoperite (1961) la Tartaria este si placa rotunda, din lut ars, cu diametrul de 6,6 cm, având imprimate semne grafice ale primei scrieri pictografice din lume.

        Desi s-a realizat o „citire” si traducere a semnelor de pe aceasta tablita, la o „recitire” in sensul invers al acelor de ceasornic am identificat: BAB-SARRU / RABU-DU-KI-USU-EN / ZU-GIRA-PATESI-III-BANSUR-MU-NANNAR-RABU / ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA, pe care le traducem prin: „Poarta de acces a marelui rege cer conduce cele patru districte ale tarii puternicilor zei al Lunei si Focului, a protectorilor care slujesc masa mare pentru jertfele inchinate triadei sacre (AN, ENKI, ENLIL-I) si renumitului zeu al Lunii din nord, cel care face sa prospere mâncarea si bautura, dupa disparitia celor doi zei si doua zeite (Igigi)”.

         Semnele grafice ale scrierii pictografice de la Tartaria se regasesc in aproape toate scrierile popoarelor, inclusiv a locuitorilor din Insula Pastelui. Spre exemplificare redam in continuare pe cele considerate mai importante:

Tartaria
Tartaria

        Comentariu:

BAB – „Poarta” (intrare-iesire) este evidentiata prin „orificiul” realizat in tablita, acolo unde, de fapt trebuia sa fie „fata omului”;

SARRU-RABU – „Marele rege”, este un titlu, o demnitate evidentiata prin „tichia regala”, asa cum este reprezentata in tablita citata, similara celei de la statuieta apartinând culturii Turdas din zona (Mitol.rom.Buc.1985, pg.92), statueta marelui rege Gudes (2250 i.H.) s.a.

Prin asocierea termenilor BA/b/-SA/rru/-RABU a rezultat Basaraba, apelativul remarcabilei dinastii regale din spatiul carpato-danubiano-pontic, astfel atestata si ca prima dinastie regala din lume.

        CRUCEA realizata sub „capul” regal indica: faptul ca erau cunoscute cele patru puncte cardinale; faptul ca marele regat era impartit in patru districte, sesn identificat si prin cele 4 crestaturi la semnul sacru il reprezinta pe „OM” (Lu) in scrierea de la Kis, dar si in „Liniarul A”.

DU, are sensurile: „Cel care construieste case”; „A vorbi (comanda)”; „A se adapta”, atât in „sumeriana”, cât posibil si in India si semita.

KI, are sensurile: „Loc, tinut, tara, Zeita Pamântului”. In cazul de fata se refera la tara cu forma rotunda dintre cursurile de apa Tisa, Dunare, Prut (Nistru), bastina celor care, migrati din aceste locuri, au dus cu ei emblema tarii de origine, cartografiata in „Harta geografica babiloneana” (C.W. Ceram „Zei…”, Buc.1968,p.232). In aceasta harta sunt mentionate: la nord, „3 biru departare de unde soarele nu poate fi vazut”, la sud „6 biru departare”, reprezentând diametrul tarii de forma rotunda, inconjurata de doua sectiuni ale „Fluviului amar” si o „balta”.

          Cunoscând ca perioada cereasca a stelei Sirius este 292, un numar sacru chaldeian, am identificat aceasta cifra cu un „biru”, adica 292 km. Faptul ca limita sudica a tarii din harta babiloneana este la 30030′ lat.N, rezulta ca pâna la hotarul nordic al tarii noastre, 48000′ lat.N sunt 17030′ lat.N x 110km / 1lat.N =1925 km : 292 km / 1 biru = 6,6 biru, exact cât este diametrul tablitei rotunde de la Tartaria (6,6 cm).

         Cei „3 biru” la nord de hotarele tarii noastre totalizeaza 876 km, reprezentând 70 lat.N care, impreuna cu 480 lat.N ne arata ca in acele timpuri, pamântul locuit al actualei Europa era cunoscut numai pâna la paralela 550 lat.N , acolo unde sunt marile: Nordului si Baltica.

         Diametrul V-E cu aceeasi lungime de 6,6 biru x 292 km : 74 km / 10 lg.E = 260 lg.E, incepând de la 20015′ lg.E: râul Tisa-Macedonia-Peloponez-Insula Creta-Africa de Nord (Libia) pâna la 46015′ lg.E: fluviul Volga-Marea Caspica – Muntii Zagros. Cele doua sectiuni ale „Fluviului amar” le identificam cu marile: Mediterana-Egee-Marmara-Marea Neagra respectiv, Caspica, iar „balta” cu Golful Persic.

         Forma grafica a grafemei „KI” de la Tartaria este identica cu cea semita si din India – unde este prezentata prin forma HO (HOTU – „hotar”) are acelasi sens la Kis si in „Liniar A” unde este reprezentat printr-un dreptunghi vertical impartit in trei parti, dupa principiul triadei sacre, in Mesopotamia: URI = nord, zeul ANU; KALDI = sud, zeul EA; mijloc, ENLIL.

USU = „Putere”, reprezentat prin sageti derivative spre dreapta, indica faptul ca din acea tara (KI) deriva puterea. Interesant este ca acest semn apare in forma dubla numai in tablitele de la Tartaria, indicând locul de bastina a acelor de doua ori mai puternici (Titani, Giganti, Uriasi, Jidovi, Novaci). Sensul de „putere” il indica acelasi semn aingular in „Liniar A”, la semiti si in India – grafema P (Papa – „puternic”).

EN-ZU-GIRA, cu sensul de „Stapân in Cer (Luna) si Foc (Soare)” devenit ZU-EN-GIRA (in Mesopotamia), preluat ca semn grafic in „Liniar A” sub grafema „KA”, regasit intr-o formula usor modificata in termenul indian si semit, „KAR” (= a merge, a misca, a conduce). Prin asocieri:

              D/u/-EN/zu/-GIR/a/ = DINGIR – „Zeu” si DINGIRANA – „zEITA MAMA”;

             K/i/-EN/zu/GIR/a/ = „Tara zeului Lunii si Focului” = KENGER – denumirea tarii de bastina a celor care, migrati in Mesopotamia, au fost bitezati de J. Oppert (1855) su etnonimul „sumerieni”;

              EN/z/U-GIRA/ = metat. ENERGIA, un fenomen care, pentru ocultisti reprezinta Marele Suflu (viata), Suflul Logosului, iar pentru oamenii de stiinta Forta.

PATESI – „Print”, scris sub aceeasi forma grafica de la Tartaria si in „Liniar A” unde are grafema PA (protectie); in India sub grafema PO (POK = tutore; PAT = guvernator). Din termenul Patesi a derivat numele familiei românesti Patasanu (Patesi-ANU) = „Printul zeului Anu”.

BANSUR – „Masa mare pentru jertfe”, prezenta sub aceeasi forma grafica in scrierea tuturor popoarelor care aduceau jertfe in cinstea zeilor a caror numar poate fi diferit in anumite etape, astfel: la Tartaria si in India erau inchinate triadei (AN, ENKI, ENLIL-I), reprezentati prin cele trei (III) brate (sfesnice) de pe masa; la Kis sunt in numar de 4 (IIII), pentru primii patru zei -Igigi; la hittiti, pa masa se afla un singur cap (de om ?); in „Liniar A” este prezenta numai masa. De altfel, grafemele MA-HA din India au constituit termenul MAHA – „darnic, generos”.

MU – „Nume, renume”, sens identificat in tablitele de la Tartaria si in „Liniar A”, acelasi semn grafic avându-l si grafema „t” in India si la semiti.

NANNAR – „Zeul Lunii – cel care face sa prospere mâncarea si bautura”, a carui reprezentare grafica constituie o autentica orientare in spatiu raportat la cei doi astri: Luna de la nord (Tartaria), la est de aceasta fiind Luna din India, la vest cea din Insula Creta; Soarele (BABBAR) situat la sud-est de Tartaria (la Kis, semiti).

RABU-ZU – „Marele cunoscator (intelept)”, din care a derivat termenul autohton „RABOJ” si are o dubla semnificatie:

– magica – prin existenta celor 6 „crestaturi” si 7 compartimente, identificam reprezentarea grafica pentr „Cei sapte zei – IGIGI” (I-GIGI/ru/ – „Umbrele oamenilor rai, demoni, de lânga râu”, v.Mures), fiii lui AN si stramosii lui Anu, descrisi ca niste demoni cu infatisare monstruoasa.

        Pentru ca a 4-a crestatura (de la dreapta la stânga) de pe rabojul de la Tartaria este legata de cele patru semne care ii reprezinta pe zei (D) si pe zeite (O), cum si consemnarea listei din Larsa, permit realizarea unei cronologii privitoare la aparitia primei dinastii regale si a unor zei patroni de la Badtabira (Tartaria), astfel:

7551 i.H. (43200 „ani lunari” x 30 : 365 + anii pâna la Potop, 4000). Orasul Badtabira era resedinta reglui ENMEENLUANNA (EN-ME-EN-LU-ANNA = „Domnul preotilor, cel care proclama transformarea in mod miraculos a lucrurilor inconjuratoare de omul Cerului”), in conditiile când Nannar era numit zeul Lunii, implicând existenta unui extraterestru, in perioada când existau „Zeii fundamentali” (AN, ENKI, ENLIL-I).

6959 i.H. (36000 „ani lunari”). In acelasi oras domnea regele DUMUZI – pastorul (DU-MU-ZU = „Pastorul care conduce si este renumit pentru cunostintele sale”). Este perioada in care apar primii zei Igigi reprezentati prin zeitele (matriarhat ?): GULA (GU-LA/l/) – „Cea care poarta cuvântul, marea vracita, doamna care reda viata, zeita patroana a medicinei si tamaduitoare a capetelor negre”, impreuna cu sora ei, NINANNA (NIN-NANNA/r/) – „Regina zeului Lunii”, zeita pamântului. Au urmat fratii LAHAMA (Lakhama) si LAHMU (Lakhmu) care, dupa o anumita traditie, au fost sacrificati pentru a crea omul.

6366 i.H. (28800 „ani lunari”). Tot la Badtabira era regele ENMEENGALANNA – „Domnul preotilor, cel care proclama transformarea in mod miraculos a lucrurilor inconjuratoare de catre preotii bocitori ai Cerului”, sub patronajul celui de-al 5-lea zeu Igigi, numit ZABAR (Zababa, Ninurta, Susinar), sotul zeitei Gula – „Stapâna pamântului”, zeul-plugar si al razboiului. Este perioada in care, potrivit lui Ion Micu, a fost „epoca de pionerat a omenirii” (Rev.fenom.paran, nr.24/1996,p.7).

5726 i.H. (21000 „ani lunari”). Au urmat cei doi zei-frati, Igigi:

ANSAR – „Totul de sus” (Nord), cel consemnat prin a 6-a crestatura de pa raboj si a ramas pe loc, in aceeasi resedinta, Badtabira, rebotezata TARTARIA (TURTUR/r/A-/s/A/ – „Asezarea aflata sub protectia mezinului”), un autentic eponim pentru miticul Tartaros (Hesiod, Theog.666-673)

KISAR – „Totul de Jos” (Sud), un posibil eponim pentru orasul Kis (azi, Tell al-Uhaimer, Iraq), unde l-a urmat pe regele ENMEEMDURANNA („Domnul preotilor, cel care proclama transformarea in mod miraculos a lucrurilor inconjuratoare adaptate de pastorul Cerului” in noua resedinta din Sipper (azi Abu-Habba, Iraq), „pe la 5000 i.H.”. Ipoteza este sustinuta si prin acel raboj orizontal de la Kis, cu 6 crestaturi, un singur „D” (Dingir = zeu) si un punct care poate indica si o origine nordica a acestuia. Interesant este ca in India si la semiti, rabojul usor inclinat spre stânga, cu numai patru crestaturi si un singur „D”, constituie grafemele DA-SA, rezultând termenul DASA – „Demon, barbar, necredincios”.

– geografica – prin existenta rabojului in pozitie orizontala cu sase cresataturi din scrierea de la Kis se precizeaza si distanta de 6 biru dintre Tartaria si Golful Persic, asa cum rabojul in pozitie verticala cu patru crestaturi din scrierea „Liniar A” indica directia si distanta de 4 biru dintre zona Tartaria pâna la Insula Creta.

Te-ar putea interesa și:

Îți place articolul?

Trimite mai departe: